Psihoterapie individuala copii

Tehnicile și metodele pe care eu le folosesc în lucrul cu copiii cu vârsta de peste 6 ani, sunt bazate pe psihoterapie cognitiv comportamentală, psihoterapie experiențială (desen, pictură, modelaj), psihodramă, relaxare și hipnoză (povești terapeutice, metafore). Acestea se desfășoară într-un mediu securizant, cald și încărcat de energie pozitivă.

Pentru rezultate vizibile este necesară o perioadă de consiliere/psihoterapie cuprinsă între 3 luni și un an, în funcție de planul terapeutic stabilit împreună cu părintele/tutorele sau adolescentul.

Frecvența ședințelor va fi cuprinsă între 1-3 ședințe/săptămână având în vedere nevoile copilului/adolescentului.

O ședință de consilere/psihoterapie durează 50 de minute. Se pot face și două ședințe consecutiv fără pauză între ele în aceeași zi – doar la cerere.

Costul/ședință îl voi stabili în funcție de perioadă și frecvență.

Cand faci o programare?

Atunci când vine pe lume primul copil și nu știi ce ar trebui să faci deoarece sfaturile pe care le primești sunt prea mute și variate astfel încât îți tulbură factorul decizional.

Atunci când copilul tău are de susținut un examen, necesită îndrumare vocațională sau orientare profesională, se află în momentul unui impas și trebuie să ia o decizie, consideri că este timpul pentru un program de dezvoltare personală sau dorești o evaluare a personalității acestuia

Atunci când copilul tău are un comportament diferit față de comportamentul lui din trecut sau prezintă diferențe de comportament față de alți copii de aceeași vârstă în urma cărora viața și sănătatea psihică și fizică a lui sau a celor implicați are de suferit; mediul familial este alterat; rezultatele școlare nu sunt cele așteptate sau sunt mult mai slabe ca în trecut; nu se poate concentra pe ceea ce ar trebui să facă; are nivelul de energie scăzut; prezintă/are nevoie de:

  • stimă de sine scăzută;
  • disfuncții comportamentale: anxietate, depresie, stres, fobii, atacuri de panică, trac, balbism, iritabilitate, agresivitate (verbală sau fizică), enurezis, encoprezis etc.;
  • disfuncții ale somnului: insomnii, hipersomnii, narcolepsii, somnambulism, agitații nocturne, somn fracționat, coșmaruri;
  • disfuncții alimentare: bulimie, anorexie, hiperfagie, creșteri sau scăderi anormale în greutate;
  • disfuncții sexuale;
  • boli psiho-somatice;
  • suport psihologic: preoperator și postoperator;
  • dificultăți în relația părinte-copil sau copil-părinte, conflicte între generații;
  • abandon școlar;
  • adicții: dulciuri, alcool, tutun, substanțe, jocuri de noroc, jocuri video etc.;
  • traume: fizice, psihice, divorț, deces etc.;
  • boli cronice cu complicații: diabet, psoriazis, vitiligo, lupus, cancer, HIV, boli genetice etc.;
  • boli terminale;

sau sunt prezente atât în mediul familial cât și în cel social dificultăți de relaționare între el și persoanele implicate, apar conflicte sau este nevoie de mediere, alte cauze/probleme